Ipocritul


Defectele, ca sa poata fi întelese de iubita ta, trebuie sa i le faci cunoscute! Eu le-am aflat singura, desi nu am fost, nu sunt  si nu voi fi niciodata iubita ta! Nu pentru ca nu mi-as fi dorit, ci pentru ca este imposibil ca ipocritii sa poata iubi! Si este imposibil ca cineva care îsi uraste adevarata fata, sa se poata iubi, ca sa poata darui la rându-i iubire... Relatiile tale, câte au fost, sunt sau vor mai fi, vor avea loc numai la suprafata persoanei tale, adica  la un nivel superficial. Vei continua sa plutesti la suprafata adevaratei tale persoane, dar marile adâncimi ale unei relatii îti vor ramâne necunoscute. Desigur, marile adâncimi spirituale pot fi periculoase si este normal sa fie asa, caci la suprafata omul nostru este foarte eficient. El lucreaza ca un robot, fara sa fie constient. Cu cât patrunzi însa, la o adâncime mai mare, cu atât mai lucid trebuie sa devii, caci moartea e posibila la fiecare pas... Teama de profunzime a atras dupa sine o anumita superficialitate în toate relatiile dintre oameni, fie ei de acelasi sex, sau de sexe diferite. Acestea au devenit juvenile. Sa ai un prieten sau o prietena, un iubit sau o iubita, poate fi ceva amuzant, dar nu îti va deschide niciodata poarta catre adâncimile fiintei tale. 

Poti avea relatii sexuale cu o prietena, dar iubirea nu va putea creste pe acest sol... ea are nevoie de radacini adânci. Sexualitatea este posibila la suprafata, dar nu reprezinta altceva decât o activitate biologica. Ea poate fi frumoasa, dar numai daca face parte integranta din iubire. În caz contrar, devine cel mai urât lucru din lume. Spun “cel mai urât” pentru ca ea nu presupune o comuniune, ci doar o atingere reciproca, urmata de o separare. Corpurile se întâlnesc, dar nu si sufletele. De aceea, a doua zi dupa ce am avut acea discutie pe yahoo am spus ca, m-am simtit jenata, si de aceea am afirmat anul acesta ca ma bucur ca nu ne-am întâlnit anul trecut, fiindca poate am fi avut o relatie, dar era superficiala... mai bine ca s-a întâmplat astfel, nu as fi suportat jena de a avea o relatie superficiala. Decât superficialitatea, mai bine nimic. Si apoi, dupa ce m-ai numit ciudata, am început sa te studiez, sa-mi înlatur incertitudinile cum ca, ai fi un tip superior mie, am aflat ca, nu îmi esti nicidecum superior ci, mai degraba egal! Eu nu îti sunt o persoana inferioara, ca sa ma tratezi asa.

Adevarul este ca m-ai tratat astfel fiindca nimeni, pâna la mine, nu ti-a descoperit adevarata fata... adevarata persoana pe care o reprezinti, nu cea pe care o afisezi peste tot în lume. Cea mai buna dovada ca esti altcineva decât vrei sa pari, este ceea ce afirmi peste tot, inclusiv pe site-ul tau personal, propozitia cu care te-ai aparat, atunci când unii oameni te-au acuzat ca te-ai fi amuzat în urma inundatiilor, compunând “Vine valu’, îmi ia calu’“: “Daca românii îsi pierd si simtul umorului... atunci totul e pierdut!”. Cert e ca, tu esti primul care nu ai simtul umorului, si nici nu poti sa-l ai, atâta timp cât esti un suparacios... Numai persoanele care renunta la a fi suparacioase, au simtul umorului... iar cei ipocriti doar par ca îl au, fiindca la cea mai mica gluma pe seama lor, se înrosesc de furie, iar ura îi fac sa amuteasca, iar eu nu numai ca am glumit pe seama ta, m-am distrat pe cinste, tocmai fiindca am descoperit ca simtul umorului îti lipseste cu desavârsire! Iar pe masura ce eu ma distram mai tare, tu te înfuriai mai tare... si ma urai tot mai tare. ”The child is grown, the dream is gone. I have become comfortably numb...”. Fiti voi însiva, asa cum sunteti! Cine va iubeste cu adevarat, va vor iubi si defectele!