O noua Viata!


Am asteptat, am mers cu pasi repezi batatorind in gand ideea care ma tarase in toiul noptii pe scarile unui spital pe care nu-l mai gaseam orbit de emotii si dupa cateva ore de chin indulcit cu instinct patern, am vazut-o, doar am vazut-o pentru ca ne-a pedepsit in felul ei si a venit prea devreme, dar am simtit-o, i-am respirat existenta, i-am imortalizat pe retina pielea cu vene subtiri si dese. Nu seamana cu nimeni, e ea, un bulgare de viata care aluneca prudent pe un drum nestiut de nimeni. Ma asez si ma ridic, nici un loc nu ma mai cuprinde, asteptarea e lovitura de bici, orele nu mai trec si timpul imi scartaie in urechi a oboseala si tensiune. As vrea sa ma exteriorizez, sa plang, sa inteleg, sa-i pot oferi garantia fiecarei zile, sa o prind inainte sa cada pentru ca imi simt in piept trei inimi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu